Noi declarații în „Dosarul Ridzi„: Ministrul a spus că organizarea evenimentelor de 2 Mai este o chestiune politic asumată

Completul de cinci judecători al instanței supreme a reluat, luni, dezbaterile în dosarul de corupție al fostului ministru al Tineretului și Sportului Monica Iacob Ridzi, aflat în faza apelurilor, după ce o primă instanță i-a condamnat la pedepse cu executare sau suspendare pe toți cei din dosar.

La termenul de luni al procesului, doi dintre inculpați – fosta consilieră a lui Ridzi, Ioana Elena Vârsta, și fostul director general al Direcției Generale Economice și Resurse Umane a MTS (martie – septembrie 2009) Paul Diaconu – au dat noi declarații în cauză.

Diaconu a recunoscut că a greșit și a pus acțiunile sale pe seama îndemnurilor și asigurărilor date de fostul ministru.

„Prima faptă pe care mi-o reproșez a fost că l-am ajutat pe inculpatul Iacobescu (Bogdan Petre Iacobescu, asociat și administrator la firmele contractate pentru organizarea evenimentelor, n.r.), la cererea doamnei Vârsta, să întocmească oferta tehnică pentru evenimentul de la Costinești. Am purtat discuții atât cu doamna Ridzi, cât și cu șefa de cabinet, doamna Cazan, le-am spus să oprim această achiziție, întrucât nu mai este timp, dar doamna Ridzi a zis că este imposibil, că este un act asumat în fața Guvernului sau a partidului, nu mai știu. Afirmația s-a dovedit reală, deoarece în câteva zile s-a schimbat un articol din actul normativ de înființare a ministerului, pentru a putea organiza acest eveniment”, a declarat Diaconu în fața judecătorilor ICCJ.

Acesta a mai arătat că își reproșează faptul că a acceptat să facă parte din comisia de recepție, în condițiile în care nu avea experiența necesară și nici nu mai făcusem parte dintr-o astfel de comisie.

„Șefa de cabinet Ioana Cazan m-a chemat la birou și mi-a spus că trebuie să recepționez evenimentele. De aceea nu cer să fiu achitat și nici nu merit. Nu m-am ocupat de valoarea tranzacției, ci doar de încadrarea ei bugetară. Am făcut niște depuneri succesive de bani, pentru a acoperi valoarea prejudiciului – am obținut un cont de la ANAF unde am depus bani și voi mai depune, pentru că scopul meu nu este să mă sustrag”, a mai susținut Diaconu, în noua declarație dată judecătorilor.

La rândul său Ioana Vârsta a arătat că „logica organizării unui eveniment atât de amplu – era faptul că era vorba despre un minister nou înființat, care dorea să marcheze acest lucru, să aibă vizibilitate”.

„Decizia de externalizare a evenimentului a fost incapacitatea funcționarilor din minister de a organiza acest eveniment” iar „la începutul lui aprilie 2009, Monica Iacob Ridzi s-a consultat cu președintele ANRMAP care i-a recomandat procedura încredințării directe, deoarece totul trebuia organizat într-o perioadă foarte scurtă”, a mai spus Vârsta.

„Nu am avut niciodată reprezentarea că s-ar produce vreo ilegalitate. Nu am avut nicio inițiativă în legătură cu procedura de achiziție publică și niciunul dintre documentele întocmite în această procedură nu a trecut pe la mine. Sunt acuzată de falsificarea unor documente, dar eu nu le-am văzut decât la prezentarea materialului de urmărire penală”, a susținut fosta consilieră, care a mai spus că nu a avut niciun beneficiu de pe urma organizării acestui proiect și nu și-a imaginat că „a ajuta o instituție publică, prin firma pe care o conducea, este la fel de penal cu a primi bani de la aceasta”.

Instanța stabilit reluarea dezbaterilor în 9 februarie, dată pentru care le-a pus în vedere apărătorilor să pregătească pledoariile finale în eventualitatea în care se vor respinge o serie de noi probe solicitate de avocați luni.

Fostul ministru al Tineretului și Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 27 ianuarie 2014, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Națională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.

Aceeași pedeapsă a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, fostul consilier al Monicăi Ridzi, în timp ce Paul Diaconu a primit doi ani și jumătate de închisoare cu executare.

Alți șase angajați ai ministerului au primit pedepse cu suspendare.

Bogdan Petre Iacobescu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, firmele contractate pentru organizarea evenimentelor, a fost condamnat, tot cu suspendare. Aceeași pedeapsă au primit-o George Răzvan Nica Udangiu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, și Cristian Marius Negrea, asociat și administrator tot la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

Decizia a fost atacată cu apel la Completul de cinci judecători al instanței supreme.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locații din București, Costinești și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele MTS aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că își rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.